[GSL] alternativa la gpl

Ioan Fericel mirabit la gmail.com
Lun Mar 15 20:58:59 EET 2010


On 03/15/2010 01:37 PM, Răzvan Sandu wrote:
> Bună ziua, Nelu & all,
>
>
> Total offtopic, voi încerca să răspund:  ;-)
>

Salutări, tuturor!

Insist să cred că nu suntem deloc offtopic, și că această discuție este 
folositoare. Eu sper că ne ajută pe toți să înțelegem mai bine 
lucrurile, prin a ne lămuri poziția actuală, și a ne clarifica 
target-urile.

>
> Ioan Fericel a scris:
>
>>> Deosebirea între cele două curente apare doar datorită comunității
>>> oamenilor *de afaceri* , care-i muuuuuuuult prea dispusă să facă *orice
>>> fel* de compromis, inclusiv moral. Și nu mă refer doar la software...
>>
>> Mogulii, burjuii lui Lenin?! Doar ei sunt imorali? !!!
>>
>
> Unul dintre *marile* (și nedreptele) atacuri la adresa FOSS este 
> asocierea pe care adversarii săi o fac cu comunismul și cu politica de 
> stânga. Eu consider acest lucru FUD.
>
> Din punctul meu de vedere - aș vrea să fie clar - FOSS nu are nici o 
> legătură cu stânga. Dimpotrivă, prezența FOSS introduce acea 
> democratizare *capitalistă* a software-ului, care permite micilor 
> afaceri să se dezvolte liber.

Eu spun că merită dat atenție și acestor atacuri - n-or fi având și un 
sâmbure de adevăr?! O repet: eu prețuiesc FOSS, și în general ideile de 
deschidere și libertate. Și totuși, îmi miroase un pic a exclusivism, a 
ceva mai puțină moderație și raționalitate în privința pașnicii convețuiri.

Odată ce susții accesul în mod egal la software, indiferent de merite - 
adică colectivizarea forțată, împărțirea tuturor bunurilor - asta 
înseamnă stânga, egalitarism, înăbușirea inițiativei. Nu-i ceva 
împotriva firii?

Și eu mi-aș dori la fel, ca FOSS să scape de "stânga". O poate face doar 
scuturându-se de extreme!

>
> Sunt *pentru* afacerile mici și medii și *împotriva* marilor 
> corporații (care sunt adevăratul Big Brother al societății moderne, 
> alături de guverne).

Cine trasează liniile de demarcație? De ce iarăși reguli suplimentare, 
prilej de interpretări, de birocratism, de șpagă? N-ar fi mai 
democratică aceeași măsură, dela opincă până la vlădică?

>
> Dar afacerile, de orice nivel, nu trebuie să se facă cu dispreț pentru 
> angajați și clienți, așa cum se întâmplă, în prezent, în România. Spre 
> exemplu, patronul nu numai că trebuie să plătească *necondiționat* 
> orele suplimentare pe care le cere, ci trebuie să aibă grijă ca ele să 
> fie reduse *la minimul absolut* și trebuie să nu uite să *mulțumească* 
> angajaților (nu formal) pentru efortul suplimentar depus. Asta se 
> numește respect.
>
> În momentul de față, respectul acesta social nu există.

Ideea de contract social există de vreo 400 de ani (Rousseau). Ca 
principiu! Trebuie să fie și OAMENI care să lupte pentru respectarea lui!

>
>
>> Cum mi-ai explica această frază a lui Stallman, din acel link?
>>
>> << The free software activist will say, “Your program is very 
>> attractive, but I value my freedom more. So I reject your program. 
>> Instead I will support a project to develop a free replacement.” If 
>> we value our freedom, we can act to maintain and defend it. >>
>>
>> Eu nu găsesc cuvinte!
>>
>
> Fraza vrea să spună exact ceea ce spun cuvintele: prețuiesc libertatea 
> mea personală mai mult decât orice utilitate practică a unui program. 
> Dacă tu, programator, îmi limitezi această libertate, împiedicându-mă 
> să pot avea și modifica sursele (fie și contra cost), atunci eu refuz 
> *total* programul tău și, din banii mei, aleg să sponsorizez pe altul 
> care va crea un cod 100% liber.
>
> Dacâ acel cod liber este util altor încă 1000 de persoane, care vor 
> accepta să-l sponsorizeze la rândul lor, ne vom strânge destui - 
> astfel încât să-l putem plăti pe programatorul care ne respectă 
> libertatea. Vom răspândi codul liber, gratuit sau contra cost, iar tu 
> ești condamnat falimentului.
>
> E alegerea noastră de a ne apăra libertatea pe care o prețuim, după 
> cum a fost și alegerea ta să ne-o refuzi.

Din context parcă nu reiese chiar așa. Citez totul:

<<
As a result, people from the free software movement and the open source 
camp often work together on practical projects such as software 
development. It is remarkable that such different philosophical views 
can so often motivate different people to participate in the same 
projects. Nonetheless, there are situations where these fundamentally 
different views lead to very different actions.

The idea of open source is that allowing users to change and 
redistribute the software will make it more powerful and reliable. But 
this is not guaranteed. Developers of proprietary software are not 
necessarily incompetent. Sometimes they produce a program that is 
powerful and reliable, even though it does not respect the users' 
freedom. Free software activists and open source enthusiasts will react 
very differently to that.

A pure open source enthusiast, one that is not at all influenced by the 
ideals of free software, will say, “I am surprised you were able to make 
the program work so well without using our development model, but you 
did. How can I get a copy?” This attitude will reward schemes that take 
away our freedom, leading to its loss.

The free software activist will say, “Your program is very attractive, 
but I value my freedom more. So I reject your program. Instead I will 
support a project to develop a free replacement.” If we value our 
freedom, we can act to maintain and defend it.
 >>

>
>
>> Mie mi se pare mai bună libertatea de a alege să plătesc sau să 
>> colaborez la un program care mă ajută mult, decât să-l "rejectez" din 
>> cauza unei intransigențe prea puțin raționale - am 99% gata făcut și 
>> pentru 1% să mă apuc să fac totul dela zero, sau să-l conving/plătesc 
>> pe altul s-o facă, doar în ideea de a fi "vertical", "pur"!.
>
> „Rejectarea” de care vorbești nu se produce decât atunci când codul 
> scris de tine nu e liber - nu atunci când nu e gratuit. Oferă-mi un 
> cod liber și îl voi accepta, chiar dacă e pe (mulți) bani. Refuză 
> să-mi dai sursa și îngrădește-mi libertatea de utilizare și atunci voi 
> rejecta complet codul.
>

Ce înseamnă aici "codul scris de tine nu e liber"? Că ar fi scris undeva 
prin licență să mi se trimită măcar un mail de recunoștință înainte de a 
ți-l asuma ca fiind proprietatea ta? Dela asta a plecat discuția, 
preocuparea lui Ionutz.

>
> După mine, problema programatorilor non-FOSS nu e legată de bani, de 
> prețul programului. E legată de modelul de business, de faptul că ei 
> nu au descoperit încă cum poți face bani frumoși din Software Liber. 
> Nu înțeleg cum sau le e teamă.

Poate e o problemă pornită chiar de la GPL.  Dacă ar fi mai cunoscute 
multele alternative de licențiere - fiecare cu avantajul ei, inclusiv 
libertatea de a crea noua "Ionutz v3" -, poate că noul model de business 
s-ar dezvolta mai rapid. Cred că ar fi mai puține "rejectări", poate 
chiar mai puține variante ale aceluiași tip de aplicație, și mult mai 
multă valoare utilă adăugată, și chiar în folosul comunității, al celor 
mulți, și nu doar al "bulshit-urilor corporatiste"!

>
>> Cred că n-am fost bine înțeles. Eu nu sunt pentru îngrădirea 
>> libertății lui Gigel.
>
>
> În România actuală e greu să faci afaceri cu *orice* fel de soft. Din 
> punct de vedere al prețului, Windows e la fel de „liber” ca și 
> GNU/Linux, fiindcă Gigel-ul român  piratează/fură natural, la fel cum 
> respiră. Aici este o problemă de *educație* elementară, pe care 
> propaganda FOSS nu face decât să o scoată în evidență, strident. N-are 
> legătură cu tehnicul.

De ce n-am crede că la această situație se adaugă, peste "sportul" 
național,  "educația" prin marketing controlat - cunoscându-se puterea 
obiceiului și insinuarea dependenței?!

>
> Sunt firme de IT - majoritatea - care cumpără „cutii” cu hardware sau 
> software din Vest și le revând în România, fără a adăuga nici un 
> milimetru de plusvaloare (suport local, documentație, traduceri, etc). 
> Clientul preferat este statul. După mine, aceste căpușe IT își merită 
> din plin falimentul, fiindcă nu sunt decât samsari de cutii, CD-uri și 
> brand-uri, cu zero competență a personalului propriu. Ar putea, foarte 
> bine, să importe cartofi, rujuri sau Bonibon...
>
> Motivul pentru care FOSS pătrunde greu în administrația românească 
> este tocmai corupția acestor samsari, ziși IT-iști, cărora le convine 
> de minune viața de furnizori ai statului. Dacă ei ar lucra în mediu 
> FOSS, ar trebui să fie case de soft adevărate, să plătească (bine) 
> programatori, să scrie documentații, să facă traduceri, să ofere 
> servicii și suport local „pe bune”. Prea mult, mult prea mult pentru 
> comoditatea românească și pentru dorința patronilor români de a 
> produce *repede* banul, cu efort minim! Vândutul cutiilor 
> prefabricate, în țiplă, e mult mai comod - nu necesită nici prea mult 
> personal calificat (și bine plătit), nici prea mare inteligență, nici 
> asumarea răspunderii...
>
>

Adevărat, Răzvan, dragii mei. Dar, soluții? Oricum, nu le vom găsi în 
atacarea patronilor care produc cât mai repede banul. Am fi dinnou 
împotriva firii, din nou bolșevism! Orice constrângeri, prin tot felul 
de reguli (impuse de cine?) de-a utiliza un anumit tip de soft, ar fi 
împotriva libertății. Și aici piața liberă trebuie lăsată să-și facă 
datoria. Desigur, când va apare concurență serioasă, situația se va 
îmbunătăți, mult mai sănătos și mai rapid decât prin constrângeri. Și 
speranța de concurență serioasă vine tot dela mediul privat, mai întâi 
ca și consumator de soft, și apoi ca și producător.

Deocamdată, din păcate, nu este cerere. Un exemplu:

Săptămâna trecută am continuat o documentare începută mai demult asupra 
interoperabilității cu sistemul statului la nivel de documente, în speță 
cunoscutele declarații pentru finanțe. Printre limitările tehnologice 
impuse de administrație am dat de limitări și la firmele private care 
oferă certificate digitale pentru semnătura electronică. Ei nu oferă 
suport decât pentru Windows. Explicația: nu le-a mai cerut nimeni până 
acum pentru Linux, eu sunt primul! Au recunoscut că, dacă o să fie multe 
cereri, o să analizeze, deocamdată nu le merită. Corect, e banul la 
mijloc, adică "practicul".

Vă mai dau un exemplu de situație din România, petrecut în anul 2009: am 
pus un link spre o aplicație open source pe un forum de Linux. Mai mult 
de 80% dintre vizitatorii care au intrat de pe acel forum foloseau... 
Windows! Și aceștia sunt liberi...

Asta arată că, întradevăr, de jos este susținută neseriozitatea. La 
nivelul administrației regăsim un Gigel maturizat, care n-a făcut în 
viața lui ceva util, care vrea și știe doar prețul funcției. El 
manevrează banul public, nestingherit... de noi care l-am încurajat, 
și-i permitem în continuare. Aici ar trebui să se vadă opinia publică, 
atitudinea civică, și mai puțin împotriva celor care produc ceva, prin 
efortul lor.


>
> Numai bine,
> Răzvan
>

La fel vă doresc,

Ioan

PS: Răzvan, și ceilalți bucureșteni, ar fi un bun prilej de a mișca ceva 
tocmai pe latura administrației, la acea întâlnire dela MCSI.
http://www.mcsi.ro/Minister/Programul-CIP-ICT-PSP-2010
Mie mi se pare important momentul, se și poate face ceva?!



More information about the GSL mailing list